O urmăresc pe Brene Brown de curând, i-am vizionat video-urile de pe YouTube, iar acum am început să-i citesc cărțile. Prima pe care am pus mâna: Curajul de a fi vulnerabil. Urmează la rând Îndrăznește să conduci și Curajul în sălbăticie.

M-a atras oarecum ideea vulnerabilității, poate și pentru că eu, de vreun an și ceva încoace, am devenit foarte vulnerabilă, atât prin ceea ce scriu pe blog, cât și pentru faptul că m-am ,,expus” mult în mediu online. Și spun m-am ,,expus”, pentru că mulți mi-au spus: ,,Eu n-aș face niciodată asta. Nu știu dacă e ok să fii atât de deschisă. Să te expui atât de mult”.

Când primeam o astfel de replică, răspunsul meu era: ,,Dar eu nu consider că mă expun. Eu o fac cu bucurie și cu sinceritate. Pe mine nu simt că mă afectează în vreun fel. Decât într-un mod pozitiv. Îmi face plăcere să scriu. Mă bucur să văd că-i binedispun pe ceilalți. Eu dorm liniștită”. 🙃

Când am ascultat prima dată un discurs de-al lui Brene Brown, în calitate de cercetător, despre vulnerabilitate, mi-am zis: ,,Waw, și eu sunt vulnerabilă și se pare că e de bine!”😊

Brene spune că: ,,Oamenii resping vulnerabilitatea, fiincă o asociază cu stări negative precum frica, rușinea, suferința, tristețea și dezamăgirea – emoții despre care nu vrem să discutăm, nici măcar când ne afectează profund modul în care trăim… Ceea ce puțini dintre noi reușesc să înțeleagă e că… vulnerabilitatea este locul unde se nasc iubirea, sentimentul de apartenență, bucuria, curajul, empatia și creativitatea. Vulnerabilitatea înseamnă incertitudine, risc și expunere emoțională. Iubirea înseamnă incertitudine. Este incredibil de riscantă. Să iubești pe cineva înseamnă să fii expus emoțional. Da, e înspăimântător, și da, riscăm să suferim – dar poți să îți imaginezi cum e să trăiești fără să iubești și să fii iubit?

Să te expui prin artă, scrierile, fotografiile și ideile tale, fără nicio asigurare că vei fi apreciat sau înțeles, e tot vulnerabilitate.

Dacă vrem să recâștigăm latura emoțională a vieților noastre și să redobândim pasiunea de a trăi și sentimentul că viața are un rost, trebuie să învățăm cum să ne asumăm propria vulnerabilitate.”

Mulți dintre noi am crescut cu frică. Cu frica de a fi noi înșine. Cu frica de a ne arăta cine suntem și cum suntem. Cu frica că nu suntem suficienți.

Nu știm să fim vulnerabili, nu dorim să ne expunem. Nu ne place incertitudinea. Nu ne asumăm niciun risc. Ne trăim viețile punându-ne mii de bariere. Aflăm abia târziu că noi înșine am pus barieră între noi și inima noastră. De frică.

Zach Williams zice că Frica e o mincinoasă, eu îl cred pe cuvânt. 🙃 Ascultați-l și voi! 😊

Fear, he is a liar
He will take your breath
Stop you in your steps
Fear he is a liar
He will rob your rest
Steal your happiness
Cast your fear in the fire
‘Cause fear he is a liar